Apel de la număr necunoscut. Necunoscut, dar prietenos, după cum veți vedea în continuare.
– Alo, bună seara, dom’ doctor.
– Bună seara.
– Mâine e programată mama la dvs.
Mă uit pe lista cu programări. Sunt 12 nume de femei. Bazându-mă pe experiență pot afirma cu certitudine că cel puțin 11 dintre ele sunt mame, iar 10, probabil, sunt deja bunici sau străbunici. N-are sens să ghicesc cu fiul căreia dintre ele vorbesc acum. Nu că ar avea vreo importanță. Adun în glas toată siguranța de care sunt capabil și spun:
– Da.
– Așa… foarte bine, că vine toma’ din Lungulețu.
– Mhm…
– Și, nu vă supărați, de ce v-am deranjat acum…?!
Pauză lungă.
– Chiar, de ce ?
– Vrea să știe ce să vă taie?
Instantaneu mi-amintesc de un fost coleg din spital care a trăit o scurtă, dar foarte intensă poveste de dragoste clandestină terminată cu injurii de sfinți, jigniri de mamă și alte violențe. Eram la el în cabinet când i-a sunat telefonul și am auzit un urlet feminin ” Ți-am tăiat cauciucurile de pe față! Acum ți le tai pe spate!”
Sub imperiul acestei amintiri tulburătoare întreb, cu oarecare teamă.
– Ce să-mi taie?
– Un cocoșel sau o puiculiță?
– Aaaahhh… Nu, mulțumesc, să nu taie nimic. N-am nevoie de nimic.
– Păi și vine așa?
– Da. Fără cadavre.
– Am înțelessss… auziți, dom’ doctor!
– Da?
– Soția dvs. pune varză la murat?
Habar n-are Mami pe lângă ce-a trecut.